Brac Italian
Asa cum ii arata si numele Bracul italienilor - este un caine de vinatoare de tip pontator - dezvoltat si standardizat in regiunile din Nordul Italiei . Bracco Italiano este cea de-a doua rasa nationala de caine de vinatoare pontator de origine italiana , alaturi de Spinone.
Cainele este cunoscut in doua varietati coloristice - alb - orange si baltat maro . Piemontul revendica originea primei variante iar Lombardia pe cea de-a doua . In Italia exista chiar o demarcare clara a cainilor acestia fiind numiti Pointer Piemontez respectiv Pointer Lombard . De fapt rasa este aceeasi - orgoliile sunt mari . !
In aspectul sau general cainele nu este foarte diferit de bracul german . Totusi nu putem sa nu remarcam dimensiunile taliei si ale capului mai mari , un usor aspect molossoid al botului , si paleta coloristica mai restrinsa in standard .
Rasa este cunoscuta inca din Evul Mediu dar raspindirea si recunoasterea a venit in perioada Renasterii . Nu putine sunt vocile care acorda bracului italian o origine si mai veche - evocindu-i aici drept martori pe Pliniu , Xenophon si Cellini . Exista fresce , mozaicuri si tapiserii care infatiseaza astfel de caini , datate din sec 11-12 . Atestari despre stramosii actualei rase de Bracco Italiano avem inca din sec 4-5 ien .Cea mai probabila teorie cu privire la originea sa este aceea a unei imperecheri intre vechi Molossi , folositi in lupte de catre romani , si ogarii africani adusi in Italia ca prada de razboi dupa cucerirea Egiptului . Teoria este sustinuta si de aspectul usor molossoid al acestui caine , precum si de masivitatea lui relativa , raportata la alte rase de caini de vinatoare . Mai mult chinologii italieni dau ca sigur faptul ca din stramosii bracului italian au provenit si celelate rase de acest fel de pe continentul european .
Chiar daca gasim prezentari ale bracului italian inca din secolul 11 cea mai importanta atestare documentara ne vine de la un scriitor italian pe numele lui Brunetto Latini ( sec 14 ) - care descrie cainele ca fiind "cu nas excelent si urechi lungi"
Gasim aici similitudini cu cealalta rasa nationala a italienilor si anume Spinone . Cresterea acestor caini a afost apanajul nobilimii - mare parte datorita faptului ca la acele vremuri de intunecat Ev Mediu - vinatoarea era considerata apanajul acestei clasei sociale . Un rol important in cresterea acestor caini a avut Casele de Medici si de Gonzaga , care obisnuiau sa trimita pui din canisele lor , drept daruri alese , la marile curti nobiliare si regale ale Europei .
Secole de-a rindul vinatorii italieni au dezvoltat Bracco pentru a rezolva o problema clasica de acum - stirnirea pasarilor si vinatului mic in retelele de plase . Odata cu inventarea armelor de foc rolul cainelui a fost schimbat - acesta a fost transformat intr-un caine versatil de tip HPR ( hunt - point - retrieve ) - cauta , areteaza si aporteaza Secolul al 19 -lea aduce o mare cadere a rasei atit ca numar de exemplare cit si ca valoare a acestora .Cel care salveaza rasa este un anume Fedinando Ferrabouc - un nobil francez exilat la curtea regala de Savoya . Dl. Ferrabouc era proprietarul unui mascul de bracco - pe numele lui Max . De la acest caine incepe istoria moderna a bracului italian . In anul 1883 se infiinteaza Clubul de rasa italian , al carui prim presedinte a fost chiar Ferrabouc . Inainte de a infiinta acest club nobilul francez infiintase o renumita canisa de braci italieni - "Della Caccia" - canisa care a vut un rol esential in dezvoltarea , selectionarea si standardizarea acestei rase . Primul standard oficial al rasei apare in anul 1949.
Dupa al 2 -lea razboi mondial "parintele rasei" devine Dl. Paolo Ciceri - care prin canisa sa "Dei Ronchi" imbunatateste rasa dupa perioada de recesiune datorata razboiului.
In momentul de fata rasa cunoaste o mare popularitate in Italia - fiind perceputa ca o rasa de caini utilitari - foarte buni la vinatoare dar si la intrecerile sportive din cadrul concursurilor canine de gen . Putem afirma fara frica faptul ca astazi in Italia , Bracco este mai iubit si mai cerut de catre public decit mult mai consacratul Spinone .
Caracterul cainelui este docil , foarte rezistent la munca , inteligent si perseverent . Puternic si cu un fizic armonios dezvoltat , dind o impresie de vigoare , foarte distins in munca pe care o face in teren si cu un usor aer aristocratic , Bracco Italiano este un caine frumos si un excelent caine de vinatoare . Nascut pentru a vina este totodata si un excelent companion pentru familie si copii . Usor de dresat , acest caine poseda o inteligenta nativa , care il face sa priceapa relativ usor ceea ce dorim de la el . Nu este indicat sa folosim zgarzi de forta sau metode coercitive de dresaj pentru ca efectiv nu este nevoie . De fapt cainele stie , genetic , ce are de facut , stapinul trebuie numai sa-i adapteze instinctele la cerintele sale particulare . O alta caracteristica a acestui caine este marea sa gelozie - manifestata in relatia sa cu stapinul . Chiar si la vinatoare cainele va refuza sa lucreze corect daca se interfereaza alti vinatori sau alti caini in munca pe care el o face .
La vinatoare - Bracco Italiano - in afara calitatilor si utilitatilor lui de pontator si aportor excelent , gasim in acest caine , subtilitati nebanuite caracteristice unor bloodhound sau basseti . De fapt si infatisarea sa ne poate da semnale despre o anumita interferenta intre aceste rase de caini , undeva in negura istoriei . In plus Bracco da dovada de un miros foarte bun , chiar exceptional . Deseori este folosit de vinatori pe urma de singe si rareori deziluzioneaza . Dar sa nu divagam prea mult pe acest subiect pentru ca nu exista nici o dovada clara despre aceasta "cumetrie" si nu vrem sa stirnim controverse .
http://www.infocaini.ro/brac-de-auvergne-rasa-caini.html